Bancuri cu
ciobani, unguri,
ARDELENI si FUNAR ...
Motto: Decât un car de noroc,
mai bine un dram
de minte!
- Un cioban stătea sprijinit în botă. Bota era cam lungă si ciobanul stătea un pic pe
vârfuri. Un turist îi spune :
- Bade parcă e cam lungă bota aia.
- Cam lungă.
- Si de ce nu tai o bucată din ea ?
- M-am gândit eu să tai o bucată din ea, da vezi tu, aici unde tin eu mâinile,
pretinu' de la care o am o făcut niste modele cu brisca si mi-e păcat să le tai.
- Da de ce nu tai de jos bade ?
- Doar nu mis nebun, că mie aci sus mi lungă, nu jos !
- Doi ciobani pe malul unui lac cu oile. Din lac se aude cineva tipând HELP ! HELP ! HELP
!
Unu dintre ciobani : - Ce zice ăla mă?
- Zice că help.
- Un cioban pe marginea drumului cu oile. Opreste lânga el o masină străină.
Unul din masină îl întreabă : - Ale tale-s oile bade ?
Dar ciobanu' : - Yes, of course.
- Ion si Vasile la stână :
Ion către Vasile :
- Mă Vasile, sai că-ti mâncă câinele slana!
Vasile : - Apoi mâncă pe mumă-sa că brisca-i la mine.
- Ion si Măria s-au dus în pădure să culegă mure, si fiindcă era multă lume, au
cules mure.
- Măria intră noaptea în grajd si se loveste de oistea carului .
- Tu esti Ioane ?
- Un tăran îsi cumpară o drujbă din Bucuresti. Drujba era garantată să taie 1001
copaci. Se duce tăranul nostru acasă, în pădure si se apucă de tăiat copaci. După
ce taie 1000 de copaci drujba nu mai merge. Nervos, se duce
înapoi la Bucuresti, la firma de unde a cumpărat drujba si le explică celor de-acolo
întâmplarea. Astia o pornesc bine merci. La care tăranul :
- Da' ce-i cu zgomotul ăsta, băi?
- Un tăran, mergând pe ogor, vede pe jos un pestisor de aur. Cum se zbătea pestisorul
pe uscat, minune mare, începe să vorbească:
- Tărane, fie-ti milă de mine, aruncă-mă te rog în balta aia, că eu sunt regele
pestisorilor si îti voi da tot ce vrei.
- ...
- Te rog frumos, tărane, aruncă-mă în apă că ti-oi da toate bogătiile pământului!
- ...
- Îndură-te tărane, o să-ti dau cel mai frumos palat din lume să stai în el!
Cu năduf si îndesat, tăranul nostru puse călcâiul pe pestisor si îl strivi în
tarină.
- Mă, pe cine faci tu tăran?!
- Era un tăran cu un cal. La un moment dat, se apropie unul de el si-i zice:
- Bade, dacă fac calul să râdă, îmi dai un kil de brânză?
- D-apoi, fă-l să râdă si-om mai vedea.
Se duce ăla la cal, îl ia, îl duce într-un hambar, când iese după câteva secunde,
calul râdea în hohote .
- Vezi bade că l-am făcut să râdă?
- Văd, domne, minunătie mare...
- D-acu, dacă-l fac să plângă, îmi mai dai un kil?
- Hai s-o văd si p-asta.
Ia ăla calul din nou, îl duce în hambar, iese iar după câteva secunde cu calul care
plângea cu lacrimi de crocodil .
- Esti tare, nene, da zi si mie, să nu mor prost, cum l-ai făcut să râdă si să
plângă asa?
- Păi prima oară i-am zis că am p*la mai mare ca a lui si l-a umflat râsul, dupa aia
i-am arătat-o !
- Zice-se că un ardelean se duce să se dea cu parasuta. În avion instructorul îl
învată cum să procedeze :
- Apoi după ce te arunci matale din avion, numeri până la zece si tragi de sfoara asta
să se deschidă parasuta.
- No binie! zise ardeleanul nostru si sări din avion. Instructorul priveste din avion cum
nea' Gheorghe se duce jos ca pietroiul fără ca parasuta să se deschidă. Avionul face
stânga'n prejur si aterizează. Instructorul se aruncă într-un Jeep într-o căutare
disperată pe câmpul plin de căpite de fân. Într-un final aude un zgomot dintr-o
căpită. Când se apropie de locul cu pricina îl aude pe nea' Gheorghe murmurând în
capită:
- Apoi no mă rog frumos nouă, ... , apoi no mă rog frumos zece si nea' Gheorghe trage
cu sete din sfoara parasutei .
- Ardeleanul soseste cu întârziere la împărtirea darurilor, iar Dumnezeu îi spune
amărât:
- Îmi pare rău de tine, nu mi-a mai rămas decât frumusetea si prostia, fiule, ce
să-ti fac? Alege-ti.
- Apoi, Doamne, frumusetea-i trecătoare.
- Cică un ardelean si-a luat si el nevasta s-o ducă la Bucuresti ca să vadă si ea
de... ca tot omu' "capitala". Mergând ei asa văd un atelier foto si ardeleanul
zice:
- No, mă nevastă, hai să ne fochem si noi să le arătăm ălora în sat că pe unde am
fost noi.
- Hai omule dacă vrei tu...
Intră ei în atelier si zice ardeleanul:
- Domnule foche, putem să ne fochetz si pă noi?
- Sigur că da! Luati loc pe scaunul acela si pregatiti-vă.
- No, amu' poti matale să ne scoti cum om vrea noi?
- Numai cum doriti dumneavoastră. Doriti mai luminat, mai întuneric...etc
- No apăi cum să zic si eu? As vrea să ne vedem asa... amândoi că noi nu suntem dă
p-aci si vrem să le arătăm la copchii când om ajunge acasă.
- Foarte bine, foarte bine, nu e ceva foarte greu. Poftiti! Luati loc.
Se asează, stau cum le spune fotograful si... după câteva ore au poza.
Ardeleanul o ia, se uită, nu-i convenea... nu li se vedeau ochii.
- Apăi matale n-ai făcut după cum ne-o fost vorba...
- A... nu vă place... Păi ce are? Sunteti amândoi...
- Domnule foche, noi v-am rugat să ne fochetz...dar fochetz-ne asa de tare până ne-or
iesi si ochii...
- Zice că era odată o familie de ardeleni care s-or hotărâră ei să deie copchilu' la
scoală că asa era regula. Timpul trece, copchilu' învată multe si bine, dar avea o
mică neîntelegere: cum se fac copiii.
Merge la tătână-său si-l întreabă :
- Tată cum am venit eu pe lumea asta?
- Lasă ficioare că-i învăta tu când ai mai creste, acuma dut' de te joacă.?
Copilu' făcându-se că pleacă se dă după colt să vadă ce va face tat'-su care
părea cam încurcat si-l aude vorbind singur parcă cu jale :
- D-apăi de unde să stiu eu cum a venit el pe lume? Tin minte că o tăvălisem bine pe
muiere pin cucuruz cu vreo sasă luni înainte de io crescut pântecele.
- Ficioru' bagă la cap si la ora de religie spune că omul nu se face din pământ ci că
el stie că se face din tavaleală în cucuruz. Scandal mare, părinti la scoală, care
iau la cunostintă ce si cum. După discutii îndelungate, scădere de note la purtare si
toate cele necesare, omul nostru îl ia deoparte pe profesorul de religie si-i zice:
- Domnule profesor, cu respect vă spui : poti să bagi matale în pizdă sapte iugări de
pământ; până nu bagi un cap de pulă copchil tot nu iasă.
- Badea Gheorghe si badea Vasile pe drumul Clujului văd o broască testoasă:
- Vasile, ce-o fi asta?
Stă Vasile si cujetă si cujetă.
- Gheorghe, asta o' fi ceva, o' mere undeva.
- Doi ardeleni în Gara de Nord:
- Măi Ghio, cât face tugu' pân' la Cluj?
- Păi cam 12 ore, mă.
- Mult, mă. Si ce facem noi 12 ore, mă?
- Păi stăm de vorbă, ce să facem.
- Si ce vorbim mă, noi, 12 ore?
- Păi, stiu eu?
Spunem ghicitori. Pleacă trenul :
- Măi Ghio, zi si tu o ghicitoare!
- Păi, ...ce-i mic, negru si rău?
Gara Ploiesti: - Măi Ghio, da' are blană?
- Are, mă!
Gara Brasov: - Măi Ghio, da' are patru picioare?
- Are, mă!
Gara Sighisoara: - Măi Ghio, da' are zgardă si latră?
- Latră, mă!
Gara Apahida:- Măi Ghio, n-o fi cânele?
- Ba cânele e! Da' tu esti cam prost. Ce ti-a trebuit atât să ghicesti?
- Bă eu stiam de la Bucuresti, da' dacă-ti spuneam atunci ce mai discutam noi atâta
vreme.
- Nuntă mare într-un sat de munte. Tot satul sărbătoreste inclusiv ION studentul,
viitorul intelectual al satului, inclusiv Maria o fata tânară dar urâtă , handicapată
si cam strâmbă. Toate fetele mari si mici din sat roiau pe lângă Ion. Nunta e în toi.
De atâta atentie Ion se îmbată putin mai mult.
Maria prinde momentul si-l atrage pe Ion în sură (propunerea de a face dragoste venise
din partea Mariei de cel putin 20 de ori în acea seară).
După lungi insistente desi îi era scârbă Ion se decide si fac dragoste. În timpul
actului Maria întreabă:
- NU-I ASA IOANE CĂ AM SI EU CEVA FRUMOS ÎN MINE ?
- DA , AI, DAR... IMEDIAT O SCOT !!!
- Seara, în Cluj, Janos si Pista ies de la cârciumă, se aproprie un domn în fugă:
- Vă rog, spuneti-mi unde e gara.
Janos: - Noi nu stie.
Domnul o ia la fugă pe stradă, dezorientat.
Pista: - Măi Janos, de ce nu spus la el unde gara? Pierde omu' trenul.
Janos: - Lasă dracului pe el, spune că aici de 2000 de ani si nu stie unde-i gara!
- Se hotărăsc Fery si Gabor să devină (în acte) români. Se duc ei unde trebuie, fac
actele, da' omul de la oficiu le spune:
- Măi băieti, după acte sunteti deja români, da' eu vă zic încă ceva.
Ca să deveniti români cu-adevarat trebuie să mai faceti un lucru: să treceti Oltul
înnot!
Se duc Fery si Gabor pe malul Oltului si acolo iese la iveala că Gabor stia să înoate
iar Fery ba ...
- No, zice Fery, măi Gabor, doar n-o să mă lasi tu pe mine la greu, după ce atâta
ne-am străduit împreună! Ajută-mă si pe mine să trec Oltul !
- Bine, zice Gabor, eu te ajut, numai să caut un loc cu apă mai mică.
Intră Gabor în râu si înoată către malul celălalt. Înoată, înoată, până
ajunge pe malul opus.
- No, zice Fery, hai măi Gabore si mă ia si pe mine !
- Da ia mai dute-n p..da mă-tii de bozgor !
- Q: Stiati că Gheorghe Funar are sânge de ungur?
A: Pe bara din fată de la Dacie.
- Funar, la un control medical de rutină, află că este bolnav incurabil. Doctorul îi
explică situatia, îi spune să-si anunte rudele, colegii etc.
În această situatie, Funar se duce repede la Primărie să afle care este procedeul prin
care-si poate schimba numele într-unul unguresc. Auzind acestea, subordonatii îl
întreabă:
- Cum domnule, dumneavoastră care sunteti asa de pornit pe unguri, acum vreti să vă
schimbati numele cu unul unguresc ?
Funar:
- Băi, de ce să moară unul de-al nostru, lasă să moară unul de-al lor ?!
- Primăria de la Cluj hotărăste să construiască o statuie cu Iancu, definitivă, care
să spună lucrurilor pe nume...
Un consilier:
- Eu sunt de părere să-l facem cu mâna îndreptată spre Ungaria, să vadă ungurii că
avem boală pe ei...
Altul:
- As zice să-i punem si un pistol în mână, să fie treaba mai explicită...
Altul:
- În mâna ailaltă să-i punem un streang, să vadă cei ce vor să fure pământul
tării ce-i asteaptă...
Altul:
- Atunci să-i facem si un ungur în streang, asa pentru conformitate...
La faza asta se trezeste si Funar... Consilierii înlemnesc:
- Apăi io zic să schimbăm în fiecare dimineată unguru'...
- Fiul lui Funar vine acasă si îsi anuntă tatăl că se însoară.
Funar: - Foarte bine fiule, mă bucur pentru tine. Cu cine te însori ?
- Cu Janos.
Funar: - Fiule, asta nu se poate.
- Tată, ne iubim si ne luăm.
Funar: - Fiule, nu se poate.
- Orice ai zice tu, noi tot ne luăm.
Funar: - Ti-am spus că nu se poate.
- Da' de ce nu se poate, sti că s-a votat legea cu ... ?
- Păi nu de aia, că Janos e ungur.
- Funar se întorcea la Cluj cu masina de la o conferintă din Bucuresti . Fiind obosit
adoarme pe bancheta din spate. La iesirea din Bucuresti simte o zdruncinătură , se
trezeste buimac si îl întreabă pe soferul său :
- Ce s-a întâmplat ?
- Am călcat o găină dom' primar , spune soferul.
Funar răspunde :
- Nu-i bai , dăi înainte.
Pe drum ajungând pe la Brasov simte o altă zdruncinătură si îl întreabă din nou pe
sofer :
- Ce s-a întâmplat ?
- Am călcat un porc dom' primar , spune soferul.
Funar buimac de somn îi spune :
- Nu-i bai , dăi înainte.
Lângă Târgu-Mures o altă zdruncinătură:
- Ce s-a întâmplat ? întreabă Funar.
- Am călcat un ungur dom' primar , spune soferul.
Funar înviorat răspunde :
- Nu-i bai, dăi înainte, dăi înapoi, dăi înainte, dăi înapoi, dăi înainte, dăi
înapoi.
- Badea Gheorghe se prezintă de dimineată cu custura si negru la fată la vecinul Szabo.
- Ce-i, mă, Giuri, doară că n-ai pătit ceva rău.
- Ba, de pătit am pătit, Szabo, că am venit să te omor.
- De ce, Giuri, ce am făcut io rău la tine?
- Ba, ai făcut, că voi l-ati omorât pe Crăisorul nost, Szabo si eu trebuie să te omor
acuma pe tine.
- Bine, mă, Giuri, da asta o fost cu o sută de ani in urmă...
- Apoi dară, Gheorghe încurcat, mie aseară mi-o spus taica popa.
- Erzsi era servitoare la domni în Cluj. În fiecare joi avea liber si se întorcea
acasă seara foarte bine dispusă. Într-o joi seara domnul o întreabă:
- Erzsi, ce faci tu joia de vii asa veselă acasă?
Erzsi: - O, domnu', noi joi întâlnim cu Ildiko si cu Feri si Pista si mergem pe Feleac
si jucăm de-a ghicitul.
Domnul: - Cum e jocul ăsta, Erzsi ?
Erzsi: - Mergem la capită, noi fetele punem capul în capită si băietii vin pe la spate
si f*** la noi, iar noi trebuie ghicit cine fost. Câteodată vine mai multi tineri si noi
nu putem ghici si atunci râdem si râdem, ei f*** până ghicim cine fost.
Domnul: - Măi Erzsi, e tare interesant jocul ăsta, as veni si eu !
Erzsi: - Veniti domnu', că joia trecută fost si doamna si nu ghicit de sase ori !
- Janos ungurul si Ion din Transilvania stau de vorbă. Janos îl întreabă pe Ion:
- Zi mă Ioane, că tu esti om cu carte, ce-i aia "Apertheid" ?
- Păi mă Janos prost mai esti, toată lumea stie că înseamnă ura de rasă.
- Da ura de rasă ce-i mă Ioane ?
- Mă da' tare încuiat mai esti. Hai s-o luăm băbeste, să-ti explic ca la scoală. De
exemplu eu sunt alb si tu esti nigger ... si eu îmi bag piciorele în gura ta de ungur
împutit ce esti tu.
- Legenda spune că primul om care a apărut în Transilvania a fost un ... ungur. Si
după ce a descălecat de pe cal, să bea apă, când s-a întors nu a mai găsit calul,
ci numai un biletel, pe care scria:
- Multam' fain !
- Q: Într-un lac se zbat doi oameni: unul negru si celălat alb. Pe care îl salvezi mai
întâi ?
A: ... pe cel negru, că ăla alb poate să fie ungur.
- Doi secui în tren:
Unul propune celuilalt să intre în fiecare compartiment să vadă cine nu stie
ungureste, să-l taie cu briceagul.
Intră în primul compartiment, pasagerii joacă cărti.
- Ce jucati aici întreabă unul dintre secui ?
- Septică americană adică 'Amerikai hetest'! răspunde un călător.
- Acestia stiu ungureste zice secuiul către colegul său, hai să mergem mai departe.
Intră în al doilea compartiment unde, la fel, călătorii joacă cărti.
- Ce jucati aici ?
- Saizeci si sase, adică 'Hatvanhat'.
- Si acestia stiu ungureste, hai să mergem mai departe.
La fel si în compartimentul următor.
- Ce jucati aici ?
- Popa prostul adică 'Tokes Laszlo'.
- Janos spune că Transilvania e a ungurilor. Ion îl întreabă :
- Cum cântă greierii în Transilvania măi Janos ?
- TRI TRI TRI.
- Păi vezi măi Janos, când vor cânta HÁRÖM, HÁRÖM, HÁRÖM ... atunci vom sta de
vorbă în chestiunea Transilvaniei. { ... în maghiară 3=HÁRÖM }
- Un român obosit, dupa 16 de ore de muncă, se întorcea acasă. Drumul individului
ducea pe lângă o apă curgătoare, în care diverse fabrici si uzine îsi vărsau
deseurile. Cum mergea românul, numai ce i-au zărit ochii un om, stând în patru labe si
bând apă. Românul, inimos si cu inima bună, strigă către cel aplecat:
- Măi, omule, nu cumva să bei apă de-acolo, că e otrăvită, m-auzi? Sute de mii de
tone de deseuri sunt vărsate zilnic aici! Vrei să mori?
Pesemne deranjat de strigăte, cel care bea apă se întoarse, se uită spre român si
spuse:
- Nëm tüdok romanul.
La auzul acestei fraze, românul se gândi o fractiune de secundă si spuse:
- Am zis că în acest râu găsesti cea mai curată si mai rece apă de pe aici. Bea
linistit si nu-ti face griji! Sănătate!
- Janos făcea năzbâtii pe lângă biserica ortodoxă romănă. Popa îi zice:
- Dacă nu esti cuminte, te botez Ion si te fac român.
Întrucât Janos nu s-a potolit, chiar asa a procedat. Ajuns acasă, Janos le spune pe
rând tatălui, mamei, surorii, etc.
- Pe mine mă cheamă Ion si sunt român.
Cei de mai sus l-au înjurat si bătut. Rămas singur, micutul Janos gândeste:
- De 10 minute sunt român si ungurii ăstia împutiti au si început să mă persecute.
- Cică porneste războiul între români si unguri. Ungurii deja invadaseră partea de
nord-est a României. Se duceau lupte disperate, însă fără să avanseze nici una
dintre armate. Atunci, unul dintre generalii români are o idee: când se apropiau de
transeele ungurilor, fiecare soldat român spunea: "Hei, Janos!!!". Atunci
ungurul se ridica în picioare, spunea răspicat "Da!", si românul nostru îi
trăgea câteva gloante. Si trei zile tot asa o tinură, până se prinseră ungurii de
smecherie. Un general ungur aplică si el metoda strigând de după transee:
- Hei, Ioane!!!
Din partea opusă, din transee răspunde românul:
- Ion nu e aici... Dar cine îl caută, tu esti Janos ?
La care generalul se ridică în picioare si spune:
- Da!
Dacă v-am
făcut să zâmbiti, să râdeti în hohote sau
poate să plângeti puneti repede mâna pe tastatură
si scrieti-mi părerile, sfaturile sau criticile
voastre referitoare la acest site!
Dacă aveti bancuri noirimiteti-mi-le!
Dacă vă place votati pt. mine în TOP 100 !
© 1999 |